15
Paulo sot Banaba zet dengât Yerusalem kamânân zâiwet.
1 Ândine Yudaia hânân gâbâ a nâmbutŋâ Antiokia kamânân gam Yesugât kâmut itâ sâm dâzâŋgom ândiwe, “Zen Mosegât gurumin den mân lum kwabâ mân kwaraŋgâbi zo ko Kembugât siŋgi mân upi.” 2 Yatâ sânetâ Paulo sot Banaba zen sot den kwâkâyaŋgâwe. Yatâ op den itâ sâwe, “Paulo sot Banaba sot Yesugât kâmut zeŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ ziŋâ Aposolo sot Yesugât kâmut zeŋgât galem a Yerusalem kamânân ândiwe, zeŋgâren den zo mem âibi.”
3 Yatâ sânetâ Yesugât kâmut ziŋâ Paulo sot Banaba sot a nâmbut sâŋgonzâŋgone âiwe. Âimŋâ Poinike sot Samaria hânân kamânŋâ kamânŋâ a hân ŋâin gokŋâ ziŋ Anutugât a urâwe, zorat den siŋgi dâzâŋgom âiwe. Dâzâŋgone Yesugât kâmut zen nâŋgâm umâlep patâ urâwe.
4 Yerusalem kamânân takâne Aposolo sot Yesugât kâmut sot zeŋgât galem a, zen sâm sâtâre otziŋgâwe. Anutuŋâ tânzâkoi nep tuugitâ bon oip, zorat den siŋgi dâzâŋgowe. 5 Den siŋgi zo dâzâŋgone Yesugât kâmurân a nâmbutŋâ Parisaio zeŋgât kâmurân gâbâ zen itâ sâwe, “Kamân ŋâin gokŋâ zen kwabâ kwaraŋgâbi. Oi zen Mosegât gurumin den lubigât sâm dâzâŋgobi. Zen zo yatâ mân utne Yesugât kâmurân ândine mân dâp upap.”
Peteroŋâ den sâm dâzâŋgoip.
6 Aposolo sot Yesugât kâmut zeŋgât a sâtŋâ, zen den zo sânam minduwe. 7 Mindumŋâ den âragune ko Peteroŋâ zaatŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A bukurâpnâ, a hân ŋâin gok siŋgi âlip dâzâŋgowan, zo Anutuŋâ mârumŋan nâ gâsum sâlâpnogi dâzâŋgua nâŋgâm Yesugât kâmut urâwe, zo nâŋge. 8 Oi Anutu zâk a umziŋ ekmap, zâkŋâ Yuda nen Tirik Kaapum niŋgip, yatikgâk a hân ŋâin gokŋâ ziŋgi igâwen. 9 Zen zâk nâŋgâm pâlâtâŋ kwatne umziŋ saŋgon kubik, nen otniŋgip, zo yatik otziŋgip. 10 Zen wangât Anutu walânam ue? Kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ zo nen sot sâkurâpniŋâ lum osiwen. Zo yatigâk hân ŋâin gok Yesugât kâmut zeŋgât kwâkziŋan pânat sâm se? 11 Yatâ buŋâ. Nen itâ nâŋgen. Yuda a sot hân ŋâin gokŋâ Kembu Yesu um lâklâkŋaŋgât op zâkkât siŋgi uen.”
12 Yatâ sâi a kâmut mindum tarâwe, zen aksik den zo nâŋgâm den buŋ tarâwe. Tatne Banaba sot Paulo zet Anutuŋâ nepzikŋâ galem op hân ŋâin zeŋgâren kulem top top tuugip, zorat den siŋgi otziŋgâwet.
Yakoboŋâ den sâm dâzâŋgoip.
13 Zet dâzâŋgom naŋgitâ Yakoboŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “A bukurâp, den sa nâŋgânek. 14 Mârumŋan Anutuŋâ hân ŋâin gok zeŋgâren gâbâ kâmut ŋâi zâkkât siŋgi upigât diiziŋgip. Zorat siŋgi Simoŋâ sâi nâŋgen. 15 Zorat Propete zeŋgât ekabân Kembugât den ŋâi itâ ziap,
16 ‘Nâŋâ gâtâm âburem Dawidigât silep bâliap, zo kubikpat. 17 Siŋitŋâ sândum kubik tuubat. Oi a ambân zen Kembu noonsâm kârunim mâte otnibi. Hân ŋâin gokŋâ zen nâgât siŋgi sâwan, zen yatik upi. 18 Kembu zâk den yatik sâip. Zo mârumŋan sâm muyageip.’
19 Oi zorat nâŋâ itâ san. Niŋâ hân ŋâin gokŋâ zen Anutugât a upi, zen kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋâ mân ziŋgânat. 20 Ka zen nalem bem mo lopiogât siŋgi kwatne zo mân nimbi. Ap ambin zet mân birâyaŋgâbabot. Zuu bâu gilâm sot sunum gilâmŋoot zo mân nimbi. Kut ŋâi ŋâi zo birâbigât ekap kulemgum ziŋgânat. 21 Mosegât gurumin den zo mârumŋan gâbâ sâkurâpniŋandâ topkwap kamân dâp mâpâmâpâse namin sâlâpkum nâŋgâm ândimen sot zâkkât den zo kamân dâpniŋ sâm gawen. Zorat nen gurumin den zorat mân sânat.”
Yerusalem kamânân gâbâ ekap pane Antiokia kamânân arip.
22 Oi Aposolo sot a sâtŋâ sot Yesugât a kâmut, zen zorat nâŋgâne dâp oi zeŋgâren gâbâ a zagât muyagezikâwe. Ŋâi kutŋâ Yuda, kutŋâ ŋâi Basaba sot a ŋâi kutŋâ Sila. Zet Yesugât kâmurân a sâtŋâ urâwet. Zet Paulo sot Banaba zet sot ârândâŋ Antiokia kamânân âibigât sâŋgonzâkowe. 23 Oi ekap ŋâi itâ kulemgum zikâne mem âiwet.
“O bukurâpniŋâ, bukurâpziŋâ Aposolo sot galem a, nen ekap zi kulemgum pen. Oi hân ŋâin gok Antiokia kamânân sot Siria sot Kilikia hânân ândie, zeŋgât sâtâre opŋâ ekap zi pen. 24 Nen mân nâŋgindâ ziren gabâ a nâmbutŋâ zeŋgâren gam den ŋâi dâzâŋgone kwakmak urâwe. 25 Yatâ utnetâ nen nâŋgâm umniŋ kânok oi a zagât mem sâlâpzâkoindâ bukuzatniŋâ Paulo sot Banaba zet sot zeŋgâren ge. 26 Paulo sot Banaba zet Kembu Yesu Kristo, zâkkât opŋâ ândiândizikŋâ buŋ upapkât mân keŋgât op nebân âiwet. 27 Oi zagât Yuda sot Sila sâŋgonzâkoindâ ekabân den ziap, zo lâuzikŋan gâbâ nâŋgâbi. 28 Tirik Kaapum sot nen nâŋgâm kut ŋâi ŋâi yâmbâtŋan mân târokwâtnat. Zo yatâ zo ko ziŋgânam sen, zo itâ. 29 Zen nalem bem lopigât siŋgi sâne zo mân nimbi. Gilâm sot zuu gilâmziŋoot mân nimbi. Ap ambin zet mân birâyaŋgâbabot. Zen den zo lum âlip ândibi. Zo yatik. Kelikmelik ândibi.”
Yuda sot Sila âburiwet.
30 Oi a ambân kâmut, zen a zo sâŋgonzâŋgone Âiwe. Âim Antiokia kamânân takâm Yesugât kâmut minduziŋgâm ekap zo ziŋgâwe. 31 Ziŋgâne mem sâlâpkum nâŋgâm umziŋ âlip oip. 32 Oi Yuda sot Sila zet Propete ândiwetŋâ den doŋbep sâm dâzâŋgoitâ a ambân umziŋ âlip oi Kembugât den luluyân kâtigiwe. 33 Oi narâk ŋâi zet zen sot ândimŋâ âiram oitâ bukurâpzik zen um lumbe den dâzâkom sâŋgonzâkone âburiwet. 34 Sila zâk zen sot ândibat sâip.
Pauloŋâ nebân âibam Sila diigi âiwet.
35 Paulo sot Banaba zet Antiokia kamânân târokwap ândiwet. Zet sot a doŋbep zen Kembugât den a ambân dâzâŋgom ândiwe. 36 Ândim Pauloŋâ Banaba itâ sâm dukuip, “Net kamânŋâ kamânŋâ âim Kembugât den dâzâŋgowet, zoren âim bukurâpniŋâ dap yatâ ândie, zo âi ziŋgit nâŋgârat.” 37 Yatâ sâi Banaba zâk Yohane Mareko diiŋaŋgitâ ârândâŋ âibigât sâip. 38 Mareko zâk mârum zet sot âim Pampilia hânân zâpamŋâ âbureipkât Pauloŋâ zâk sot âibam nâŋgi mân dâp oip. 39 Oi Paulo sot Banaba zet den sârek op kâsâpagom Banaba zâk Mareko diim waŋgâyân zâim Kipiro hânân âiwet. 40 Pauloŋâ ko Sila gâsui Yesugât a kâmut ziŋâ Kembuŋâ galemzik upap sâm zâpane âiwet. 41 Âimŋâ Siria sot Kilikia hânân kamânŋâ kamânŋâ Yesugât kâmut sâm kâtikŋan kwatziŋgâwet.